Facem ce școala nu face

– Vrei să dai la psihologie?!!  
– Da.  
– Ha! Ha! Ha! Ce faci tu, bă Atanasiule, cu psihologia aia? Nu-ți dă nimic. Vei fi muritor de foame.
– …

Cam asta a fost ultima conversație cu dirigu`. Nu l-am mai văzut de aproape 30 de ani și mi-ar plăcea să îi arăt ce se poate face cu psihologia. Și este valabil pentru orice profil pe care tinerii adolescenți și-l aleg. Am învățat în ani că ”muritor de foame” nu are nicio legătură cu profilul ales, ci cu mentalitatea fiecăruia. Iar eu nu aveam niciun gând să eșuez!

Nu am credința că în ultimele luni s-a schimbat ceva în educație. Dar, așa cum mi-am educat singur mintea, nu se poate să nu văd și oportunități în orice situație, indiferent de gravitatea ei. Spun singur pentru că toți profesorii prin mâna cărora am trecut au avut o grijă masivă să îmi rupă aripile de adolescent. Într-un fel a fost bine pentru că am avut continuu în minte întrebarea ”la ce drq sunt eu bun?” sau ”la ce voi fi bun, în viitor?”. Și asta m-a condus să caut, să învăț singur lucruri pe care nu le-aș fi învățat altfel.

A început un nou an școlar. Probabil cel mai trist de când mă știu. Dar nu cel mai groaznic din câți au existat vreodată. Nu cred că în timpul războiului a fost mai bine. Nu cred că în timpul foametei a fost minunat. De aceea mă încercă, în contextul pesimist al comunicărilor de orice fel, un val de pozitivism legat de oportunitățile actuale. Nu, nu unul debordant, dar ca o ancoră solidă de care să ne legăm speranțele, cel puțin pentru următoarea perioadă de timp.

Ce poți să faci cu falsa libertate pe care ți-au dat-o guvernanții?

Îmi aduc aminte de momentele de după revoluție. Oamenii, ani de zile, nu știau ce să facă cu libertatea lor. Jugul fusese atât de strâns încât oamenii ”liberi” căutau ”tătuci” care să-i conducă și care să le spună inclusiv ce să facă cu banii lor. Cam așa suntem și astăzi. Au dat o formă de libertate școlilor. Și ce fac ele? Așteaptă indicații de sus…

Dacă există un câștig, cu adevărat, ceea ce pot face școlile în acest moment este să invoce o scuză validă pentru orice lucru făcut diferit față de ceea ce făceau înainte. Nu mai poate veni niciun inspector să le dea sancțiuni pentru că nu respectă ”la virgulă” ceea ce făceau înainte. Acum pot lucra inclusiv cu reguli “in house”. În fiecare școală, fiecare profesor poate face cum îl duce capul. Întrebarea este dacă va dori să facă mai multe decât înainte.

Nu e o libertate absolută. Dar, este una care te poate mobiliza, ca profesor, să încerci căi noi de lucru cu copiii. Nu știu câți o conștientizează și câți vor dori să acționeze.

Facem ce școala nu face.

Într-una din zile primesc un telefon de la un director de școală privată care dorea să ne vedem neapărat. Stabilim și ne și vedem. Am aflat că omul era în corzi. ”Nu avem personal la standardul pe care ni l-am dori. Vechile metehne din școlile de stat ne-au amorțit toate visurile frumoase pe care le aveam la început. Astăzi, suntem ca o școală de stat cu pereți vopsiți în culori pastelate.”

Își dorea să organizăm un ”workshop”, ”să lucrez puțin” cu profesorii lor. M-a întrebat cum facem noi de copiii sunt bucuroși și le place să vină la cursurile Success Academy. Recunosc că m-a flatat bine de tot remarca.

I-am răspuns că nu facem nimic. M-a privit zâmbind, oarecum sceptic. Nu, chiar nu facem nimic. Suntem noi, niște oameni bine pregătiți din punct de vedere al conținuturilor, cu experiența practică de viață și ne dorim din tot sufletul să însemnăm ceva pentru devenirea tinerilor noștri.

De data asta îmi spune în față. „Trebuie să aveți niște tehnici, niște metode cu care să obțineți rezultatele astea.” Simt că mă doare capul. Toți oamenii (sau aproape toți) cred că e o tehnică magică la mijloc. Și vor să meargă la cursuri despre metode, deși problema e alta. Am povestit despre asta peste tot, în articole, în conferințe etc. Îmi iau avânt și îi spun. „Da, avem o tehnică. Este tehnica infailibilă prin care copiii reușesc să iubească să învețe…”

Am mai spus-o și o mai spun. Educația și-a pierdut scopul esențial, acela de a pregăti oameni independenți și instrumentați cu tot ce au nevoie pentru a se descurca singuri în viață. Astăzi formăm oameni care trebuie să știe sinus și cosinus, dar nu au nici cel mai mare habar la ce le folosește. Mai mult, nici cei care îi îndrumă nu mai știu la ce le folosește. Ca să nu mai vorbim de lipsa experienței practice pe conceptele predate.

E ca atunci când te întâlnești cu un cercetător pasionat de munca lui și care își explică cu sufletul la gură niște formule din care nu înțelegi nimic. Când munca lui, formula, calculul etc. sunt mai importante decât învățăcelul și utilitatea lor practică, ceva se rupe în lanțul trofic în cazul educației.

Așa că… să îi spun că abordarea lui este greșită? Inclusiv utilizarea ”cuvântului” tehnică implică felul în care te raportezi la actul educațional. Omul/profesorul este perfect, doar că îi lipsește tehnica. Mă uit în ochii lui și continui. „Nu este despre tehnică, tehnica e simplă.” „Și care este? mă întreabă curios.” Mă trezesc spunând aproape fără să gândesc. ”Faceți ce școala nu face.”

”Facem ce școala nu face” este motto-ul Success Academy. Facem ce școala nu face înseamnă să aducem la viață practicile din viața personală și profesională care nu se regăsesc în curriculla românească și să le oferim copiilor și tinerilor cu care lucrăm. Facem ce școala nu face înseamnă că ne distanțăm categoric față de un sistem de predare tipic școlilor. Suntem altfel prin atitudine, prin poziționare, prin modul de lucru, prin experiența practică, prin surprinderea esențialului util etc.

Directorul era total surprins. Cum adică să facem ce școala nu face?!!

Foarte simplu, vă uitați la ce se întâmplă astăzi în școli și faceți exact pe dos. Să vă dau câteva exemple care pot fi implementate cu ușurință.

1. Schimbați poziția băncilor

Dacă stau în cerc, toți copiii vor fi Vioara I-a. Profesorii vor putea să interacționeze mai ușor cu toți copiii. Vor putea să-i vadă, să-i simtă. Copiii vor putea fi expuși, vor putea lua parte la discuții, vor fi prezenți, vor înțelege mai mult. Astăzi, mai mult ca niciodată, acest lucru este posibil, chiar și în școlile de stat ca urmare a sistemelor hibrid implementate.

2. Lăsați copiii să vă spună pe numele mic

Domnul X este o formulare distantă. Tinerii au nevoie de apropiere. Să vă vorbească pe numele mic nu înseamnă lipsă de respect. Lipsă de respect este atunci când îți spune Domnule X și te… desconsideră în gând. Să îți spună pe numele mic înseamnă că eliminăm barierele de comunicare. Nu ai cum să înjuri o persoană de la care conștientizezi că înveți lucruri de valoare.

3. Limitați timpul de vorbire

Limitați timpul de vorbireal profesorului la maximum 30% din timpul unei ore. Predare concept, discuții, exerciții, discuții, din nou. Lăsați copiii să exprime, să întrebe, să vorbească, să dezbată.

4. Îmbrăcați-vă actual

Bluzele cu volănașe și taioarele din secolul trecut le crează repulsie. Vor să vă vadă normali, în blugi, cu un tricou, cu adidași. Vor să vă vadă mai tineri decât sunteți. Lăsați pantofii cu toc acasă și treceți pe sport, urban, casual etc. Dacă nu se regăsesc în voi, le este foarte greu să învețe. Și vă este greu să-i atrageți.

5. Glumiți

Nu vă luați prea în serios. Nu uitați că ei încă sunt copii și că râd mai mult decât adulții. Mai bine râdeți voi mai mult și întineriți, decât să-i țineți serioși și să-i îmbătrâniți prematur. Geografia veselă e mai atractivă decât geografia serioasă.

6. Decideți care este scopul principal al școlii

Vreți copii care să memoreze lucruri sau care să gândească. În funcție de asta o oră va arăta total diferit. Una este să le vorbești continuu 45 de minute, alta este să-i provoci să găsească relații cauzale, spre exemplu.

7. Lucrați cu maximum 12 copii/grupă

Nu ai timp să vezi și să lucrezi efectiv cu un copil dacă susții conferințe la 30 de copii deodată.

Hmmm……

Noi asta facem la Success Academy.

Asta e metoda și asta vor copiii de la noi. Am încheiat amiabil strângându-ne mâinile.

Ce am câștigat?

A început școala. Astăzi se desfășoară diferit. Majoritatea școlilor din București merg pe un sistem așa-zis hibrid. De fapt, este o mutare efectivă a orelor de clasă în online, pentru cei care nu încăpeau în clasele supradimensionate. Fără să gândească nimeni efectele și eficiența unui astfel de sistem. Dacă mă întrebați, nu, nu este bine. Dar, este mai bine decât nimic. Se putea face altfel? Da. Se putea. Vom scrie un articol despre cum ar trebui să arate un sistem de educație hibrid.

Bine este că pentru prima dată în istorie politicul, profesorii, copiii și părinții lor au preluat ideea educației online și au acceptat-o. A fost nevoie de o criză severă pentru a se lua o astfel de decizie. Ar mai fi trecut 100 de ani ca să se admită în România o formă de învățământ online generalizat. Deci, da, este un câștig uriaș ceea ce s-a întâmplat. Practic, au dat drumul unui sistem care se va dezvolta în timp.

Măștile și măsurile de siguranță. E un alt câștig. Oamenii au învățat să se spele pe mâini. Statistic, a crescut impresionant consumul de săpun și soluții dezinfectante. Au învățat să respecte persoana de lângă. Au devenit mai responsabili social. E un câștig uriaș ce nu ar fi putut fi obținut prin campanii într-un timp atât de scurt.

Tehnologizare. Oamenii au învățat să utilizeze aplicații, programe, soft-uri care să sprijine educația online. Da, mai sunt multe de învățat, dar astăzi toți știu, de principiu, să utilizeze platforme și forme de comunicare online în grup. La fel, ar fi fost nevoie de campanii uriașe să îi determini pe principalii actori să le învețe. Astăzi, privesc înapoi și îmi dau seama că cea mai mare opoziție vine din partea adulților. Copiii, deși își scriu zilnic viitorul, se lovesc de conservatorismul adulților care nu pot să accepte noul în viața lor.

De acum, încotro?

Noi, la Success Academy, am re-început în sistem față în față după ce am trecut și noi prin experiența online. Am învățat și învățăm în continuare să fim responsabili să ne respectăm între noi. Cum le-am spus și tinerilor la cursuri, toți trebuie să fim responsabili. Unul-doi responsabili nu sunt de ajuns. Am agreat cu toții că este singura forma prin care ne vom putea vedea fizic fără incidente.

Este un moment important pentru noi. Pe de o parte conștientizăm că este important să fim în sala de training alături de tinerii noștri dragi, pe de altă parte ne-am dat seama că o parte a viitorului este în online. De aceea lucrăm la un sistem online de cursuri de care să beneficieze copiii și adolescenții din întreaga țară.

Cum am mai spus-o și în alte ocazii, nu mai avem de ani buni așteptarea ca schimbarea să se producă de sus în jos. Credem cu putere în ceea ce facem și știm că putem să fim o schimbare, de jos în sus, în ceea ce privește educația și modul în care poți să lucrezi astăzi cu tinerii.

Copiii noștri vor să învețe, dar nu orice și oricum. Sunt avizi să învețe într-un sistem adaptat vremurilor lor. Ale noastre au cam trecut. Acesta este gândul cu care ne trezim în fiecare dimineață.

Deci, despre educație, numai de bine.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Formăm noi grupe Success Academy ce vor porni din această toamnă. Te poți înscrie acum la un DEMO gratuit împreună cu copilul tău. Vino să vezi cum lucrăm și cum transformăm ”imposibilul” în posibil.

Pentru că facem ce școala nu face. Pentru a fi in contact permanent cu noi și articolele noastre, dă un like paginii Success Academy de pe Facebook.