Cât de important este pentru un adolescent să fie integrat într-o gașcă? Iată cum îl poți proteja de anturajele nocive

Adolescența este una dintre puținele etape ale vieții în care nevoia de a aparține devine mai puternică decât aproape orice altă nevoie, iar dorința de a fi acceptat de cei de aceeași vârstă ajunge să influențeze profund felul în care un tânăr gândește, acționează și se raportează la sine. Pe măsură ce copilul se desprinde emoțional de familie și începe să își caute propria identitate, gașca capătă un rol central, devenind un reper de validare, siguranță și apartenență, dar și un spațiu în care se testează limite, valori și comportamente.
Pentru un adolescent, a face parte dintr-o gașcă înseamnă mult mai mult decât a avea cu cine să iasă sau să își petreacă timpul liber, pentru că acest grup funcționează adesea ca o oglindă în care își caută confirmarea propriei valori. În interiorul unei găști, adolescentul simte că este văzut, auzit și acceptat, iar acest lucru poate diminua anxietățile specifice vârstei, oferind un sentiment de stabilitate într-o perioadă dominată de schimbări rapide. Apartenența la o gașcă îl ajută pe tânăr să:
• înțeleagă dinamica relațiilor sociale;
• își dezvolte abilități de comunicare;
• experimenteze forme diferite de prietenie și loialitate.
Atunci când grupul în care se integrează copilul tău este unul sănătos, el poate deveni un factor de echilibru emoțional, pentru că oferă sprijin, empatie și un cadru în care adolescentul se poate exprima fără teama de a fi judecat. Într-o astfel de gașcă, diferențele sunt tolerate, limitele sunt respectate, iar presiunea de a fi „ca ceilalți” nu anulează individualitatea. Experiențele trăite într-o gașcă echilibrată contribuie la formarea încrederii în sine și la dezvoltarea unor relații mature, bazate pe respect și autenticitate.

Dificultățile apar atunci când gașca devine singura sursă de validare, iar adolescentul ajunge să creadă că valoarea lui depinde exclusiv de acceptarea grupului. O gașcă nocivă nu se manifestă întotdeauna prin comportamente evidente sau extreme, ci prin:

• presiuni constante;
• minimalizarea limitelor personale;
• promovarea unor atitudini care pot afecta echilibrul emoțional sau siguranța tânărului.
În astfel de contexte, adolescentul poate ajunge să accepte lucruri care îl fac să se simtă inconfortabil, doar pentru a nu risca excluderea din gașcă.
Protejarea adolescentului de influența unei găști nocive nu presupune control excesiv sau interdicții drastice, ci construirea unei relații solide acasă, bazate pe comunicare și încredere. Un părinte care reușește să fie prezent emoțional și să asculte fără a judeca îi oferă copilului un spațiu sigur în care acesta poate vorbi despre ce se întâmplă în grupul din care face parte. Atunci când adolescentul simte că nu trebuie să aleagă între familie și prieteni, devine mai deschis la dialog și mai dispus să reflecteze asupra influențelor din jurul său. De asemenea, apelarea la ajutor specializat poate fi o soluție pentru a ajuta tânărul să traverseze mai ușor aceste probleme.
Un pas esențial în protejarea față de o gașcă nocivă este dezvoltarea capacității de a gândi critic și de a lua decizii asumate. În locul unor reguli impuse rigid, este mult mai eficient ca adolescentul să fie încurajat să își pună întrebări despre relațiile din interiorul grupului, despre cum se simte în acesta și despre consecințele alegerilor pe care le face. Acest proces îl ajută să distingă între prieteni care îl sprijină și unii care îl împing spre comportamente distructive.
Stima de sine joacă un rol major în felul în care adolescentul se raportează la grupul de prieteni, pentru că un tânăr care are încredere în propria valoare va fi mai puțin vulnerabil la presiunea de grup. Atunci când copilul este susținut să își descopere pasiunile, să își dezvolte talentele și să se implice în activități care îi oferă satisfacție, grupul de prieteni nu mai devine centrul exclusiv al universului său social. În acest fel, apartenența la o gașcă este o alegere, nu o dependență emoțională.
Există și semne care pot indica faptul că influența unui grup este una negativă, iar acestea apar adesea treptat, sub forma:
• schimbărilor de comportamentș
• iritabilității;
• izolării;
• renunțării la activități care înainte îi făceau plăcere adolescentului.
Observarea acestor modificări și abordarea lor cu calm, fără acuzații, îl ajută pe tânăr să se simtă sprijinit și să își analizeze singur relațiile din gașcă. Discuțiile deschise pot deveni un instrument valoros de prevenție, nu un motiv de conflict.
Apartenența la un grup este o experiență inevitabilă și necesară în adolescență, pentru că oferă contexte reale de învățare și dezvoltare. Diferența dintre o influență benefică și una nocivă este dată de echilibrul dintre dorința de apartenență și respectul față de sine. Un adolescent protejat nu este cel ferit de orice contact cu un grup de prieteni, ci cel care are repere clare, încredere în sine și sprijinul unor adulți care îl ajută să înțeleagă că adevărata acceptare nu presupune pierderea propriei identități.