Mulți părinți sunt înspăimântați de ceea ce urmează să se întâmple și nu au cum să nu-și pună întrebarea de cât de pregătiți sunt copiii lor să intre în viața de adolescent. Și realitatea ne arată că mulți copii nu sunt încă pregătiți. În lipsa unei pregătiri adecvate, anii de liceu aduc cu ei riscul de a pierde un an școlar, sau de a nu reuși să-și facă prieteni sau să se adapteze perioadei. Riscul de a se distra prea mult și de a uita tot ce mai au de făcut. Pot avea ”curiozități” distructive sau grupuri vicioase de prieteni. Te întreb așadar, cât de pregătit e copilul tău pentru anii adolescenței?
Cum facem să evităm toate aceste riscuri? Adolescența este recunoscută de toți ca fiind perioada cea mai critică din viața în care este posibil ca tinerii să o parcurgă fără evenimente sau… Adolescența este perioada trecerii de la copilărie spre maturitate și tranziția, contrar multor opinii care spun că toți trec prin ea până la urmă, nu trebuie să fie anevoioasă.
Pentru a vă găsi răspunsurile și pentru a avea o imagine de ansamblu a dezvoltării propriului copil sau adolescent, am pregătit un scurt test la care puteți răspunde cu DA sau NU. Acest test este aplicabil, deopotrivă, copiilor și adolescenților.
Este o evaluare ușor de realizat prin raportarea la abilitățile și comportamentele pe care ar trebui să le aibă în adolescență. Pentru a nu crea o imagine supra-evaluată, ar fi bine să fiți cât se poate de obiectivi în răspunsuri. Veți ști cât de pregătit este să se descurce pe cont propriu într-o perioadă în care nu mai acceptă sprijinul părinților și își ia solitar propriile decizii.
1. Responsabilitatea
Este primul semn al trecerii în adolescență, spre maturizare și independență. Copiii, chiar dacă ar putea face altceva mai plăcut sau distractiv, aleg conștient să facă ceea ce trebuie.Cum se manifestă responsabilitatea la vârsta adolescenței? Se trezește singur dimineața? Își pune zilnic ceasul să sune? Are un program clar, zilnic, după care acționează? Renunță la alte activități (din proprie inițiativă) pentru a-și face temele, spre exemplu? Se spală pe corp/dinți fără a-i spune cineva? Își spală singur hainele preferate când are nevoie de ele, fără a-și aștepta părinții?
2. Sănătatea
Conștientizarea stării de sănătate și grija față de sine sunt semne clare de maturizare. Știe ce să facă când se îmbolnăvește? Anunță când îl doare ceva? Cere programare la doctor? Merge la controalele medicale de rutină? Merge la stomatolog din proprie inițiativă?
3. Organizarea
Să fie organizat înseamnă să știe să-și pună în agendă activitățile personale, școlare, temele și îndatoririle casnice. Înseamnă să știe să le prioritizeze în funcție de importanța și nu în funcție de cheful de moment. Are o agendă? Un planner? Se sfătuiește cu părinții legat de ce are de făcut? Acceptă îmbunătățiri logice ale programului? Își calculează, pe lângă activități, timpii de deplasare? Când renunță la o activitate are grijă să o reprogrameze? Știe să gestioneze un proiect simplu (ex. pașii pentru cumpărarea unei biciclete)?
4. Reacția la presiune
Modul copilului de a reacționa la presiune ne arată stadiul maturizării sale. Trecerea prin filtrul gândirii a ceea ce i se întâmplă și elaborarea unui răspuns adecvat arată o reacție matură. Își menține calmul atunci când presiunea este mare? Știe să își ceară scuze (din proprie inițiativă) pentru eventualele scăpări? Participă în continuare la activități atunci când pierde vizibil la un joc? Știe să treacă peste evenimentele care-l aduc în limită?
5. Rezistența la atracțiile colegilor
Să își asume responsabil și din proprie inițiativă ceea ce are de făcut în ciuda insistențelor și argumentelor prietenilor este un alt semn de maturitate. Filtrează ceea ce are de făcut fără a se lăsa pradă plăcerilor de moment? Știe să refuze un prieten pentru că are altceva de făcut? Este un lider al propriei vieți (face ceea ce vrea el, într-o direcție constructivă) și nu un membru influențabil al unui grup de prieteni?
6. Orientarea pe hartă
Să găsească soluții de a ajunge cu bine dintr-un punct în altul este o abilitate esențială pentru independența lui. Această abilitate nu are legătura cu Waze sau Google Maps pe care le poate avea pe smartphone. Știe să meargă singur din punctul A în punctul B? Știe să se descurce singur dacă se rătăcește? Știe că drumurile pe care le știe sunt mai scurte decât cele neștiute? Își asumă calculat descoperirea de noi teritorii (alte străzi, scurtături, rute)? Știe pe cine și cum să întrebe pentru a ajunge la destinație?
7. Pregătirea mesei atunci când este cazul
Independența înseamnă și grija față de ceea ce mânâncă și cum mănânca. Își pregătește singur sandwich-urile pentru școală? Știe să își pregătească atunci când este cazul mâncăruri simple? Este responsabil pe alimentație și pe orele de masă? Mânâncă sănătos?
8. Încrederea de sine
Încrederea de sine este responsabilă de afirmarea propriilor gânduri sau emoții. Este responsabilă de formarea și menținerea relațiilor. Poate să exprime o opinie? Poate să ăși argumenteze logic corect opinia? Poate vorbi în fața unui grup de prieteni? Dacă întârzie și intră mai târziu într-o întâlnire, știe să se adapteze la context și să devină participativ în cel mai scurt timp? Face ceea ce spune? Spune în avans ceea ce urmează să facă? Este încrezător când are un examen important?
9. Participarea la activitățile casnice
Participarea la activitățile casnice, din proprie inițiativă Participarea la activitățile casnice înseamnă asumarea unui rol într-un grup și finalizarea acțiunilor conform rolului său. Are grijă să ude florile? Duce gunoiul? Așează masa? Știe ce are de făcut în casă, în orice moment? Are un rol pe care l-a preluat și îl execută fără să-i aducă cineva aminte?
10. Rezolvarea problemelor cu autoritatea
Acasă este susținut de părinți și, fie că face bine, fie că greșește, părinții au grijă ca totul să fie bine aranjat. La școală lucrurile se schimbă. A gestiona o relație cu un profesor înseamnă responsabilitate. Dacă acasă știe să ceară pentru a-și rezolva problemele, la școală este mai greu. Știe să ceară ajutorul unui profesor? Are grjă de relația cu profesorii? În cazul unui conflict cu un profesor, știe să îl dezamorseze și să re-găsească ”pacea”? Este adevărat că nu ați mai fost chemațiîn ultima perioadă la școală de către profesori?
11. Gestionarea banilor
Independența înseamnă și gestionarea banilor. Banii alocați de părinți sunt îmărțiți în 3 categorii mari: viață zilnică, deplasare și haine. Copilul știe să își gestioneze banii? Are practica economisirii (pușculița sau oferirea lor părinților spre păstrare, din proprie inițiativă)? Are grijă să își cheltuie ”cu cap” bugetul? Strânge bani pentru a-și împlini diverse dorințe? Investește banii în lucruri și activități care să îl dezvolte?
12. Atitudinea de învingător
A avea o atitudine de învingător înseamnă să își asume, deopotrivă, sucesul și eșecul. Înseamnă să învețe din greșeli și să meargă mai departe, cu tenacitate. Înseamnă să nu se dea bătut. Înseamnă să vadă mereu partea plină a paharului și să se bucure de ea. Știe să nu renunțe niciodată? A încetat să se mai plângă de orice i se întâmplă? Vede viața cu optimism? Crede în puterea lui de a învinge?
Analiza răspunsurilor
Adunați răspunsurile DA și veți afla scorul și nivelul de pregătire al copilului de a trece la adolescență. Răspunsurile NU au rolul de a vă arăta ce anume aveți de lucrat foarte rapid pentru a-i facilita o tranziție ușoară prin adolescență. Un copil este cu atât mai pregătit de a intra și trece fără probleme prin adolescență cu cât scopul este mai apropiat de 12.
Success Academy
În Academie lucrăm cu juniorii pentru a-și dezvolta abilitățile necesare în viața de adolescent. Grupele Junior se formează pe toată durata anului cu copii ce au același nivel de maturitate și avem grijă ca să-i însoțim pe drumul către adolescență. Împreună cu părinții găsim cele mai bune formule pentru dezvoltarea coerentă a copiilor. Le oferim experiențe unice, atât în română, cât și în limba engleză. În Academie copiii învață să fie independenți, să-și gândească acțiunile și efectele acțiunilor, în cel mai dinamic, interactiv și ”fun” mod. Pentru că facem ce școala nu face, suntem considerați o ”altfel de școală”.
Comentarii recente